Cauza profitului in poker si reciprocitate
„Inainte ca ceva sa curga, trebuie sa existe o diferenta de nivel. Apa curge de la deal la vale. Aerul “curge” la diferite presiuni atmosferice. Intre jucatori de poker curg … banii.”
Intr-o lume a reciprocitatii, nu ceea ce faci tu sau ceilalti conteaza cel mai mult, ci ambele. Reciprocitatea reprezinta orice diferenta dintre tine si adversari care iti afecteaza linia de plutire. Mai exact, atunci cand tu si adversarii actionati similar intr-o situatie data, nu se poate discuta de pierdere sau castig de bani, insa atunci cand actionati diferit exista o “miscare” a banilor. Aceasta este de fapt reciprocitatea.
Oriunde in universul pokerului poti “sapa dupa aur”. Alege-ti un subiect, orice subiect. Poate fi la fel de general ca “alegerea mancarii” sau la fel de specific ca “AK in BB la limit holdem”. Sapi pentru aur cautand sa faci lucruri diferite in viitor, lucruri care ar putea duce la diferente avantajoase intre tine si adversari. Astfel banii vor curge de la ei la tine.
“Banii teoretici” nu se pot cheltui, dar te pot inspira. Imi amintesc ca prima data am auzit despre ei ca fiind EV. Am invatat ca fiecare pariu poate avea doua rezultate: EV-ul, bazat pe analize si calcule si rezultatul efectiv, care se bazeaza pe evenimente.
Am devenit imediat obsedat de “banii teoretici”. Tot ce vroiam sa stiu era scorul meu imediat dupa fiecare mana jucata. Insa nu aveam nicio idee despre cum sa stabilesc EV-ul pe o singura strada, daramite pe toata mana.
[ad#text_ads1]
Fara sa realizez la acel moment, am imprumutat bani din viata mea reala ca jucator in turneele de bridge – unde scorul meu depindea in intregime de scorurile celorlalti – si am descoperit o modalitate de a analiza o mana la poker care mi-a satisfacut trebuintele.
Dupa ce se termina o mana, schimbam locurile cu adversarul. Faceam schimb cu el de carti si de locuri si faceam o analiza reciproca. Obisnuiam sa imi imaginez cum s-ar putea juca acea mana intr-un scenariu inversat. Apoi comparam rezultatul imaginatiei mele cu ceea ce se intampla cu adevarat si puteam demonstra cine a castigat cu adevarat acea mana, conform teoriei.
Cateodata nu puteam sa calculez cu foarte mare precizie. Reuseam in special atunci cand mana avea putine variabile sau daca era impotriva unor adversari cunoscuti.De exemplu, sa presupunem ca intr-o zi eu am KK iar Joe are AA. Jucam aceasta mana si Joe castiga 100$ de la mine. Imediat mi-as imagina ca ar fi fost invers, adica eu as fi avut AA si Joe KK. As juca pana la sfarsit si as folosi probabilitatile calculand cifrele exacte din spatele acestei maini.
In acest exemplu, sa spunem ca daca as fi avut in mana AA, as fi putut castiga 80$. Ecuatia ar suna cam asa: Joe a castigat 100$. Eu am castigat 80$ in presupunerea inversata. Deci, scorul meu final ar fi fost -20$. Poti aplica aceasta metoda de examinare la orice strada sau grup de strazi.
Sa ne oprim asupra acestui mod de gandire si sa aruncam o privire asupra mainilor de inceput la holde’em. In realitate, dupa cum toti stim, cea mai putin profitabila mana de start este 72, iar cea mai profitabila mana este AA. In simetrie/reciprocitate, cea mai putin profitabila mana este tot 72, dar nu deoarece 72 este cea mai rea mana. 72 este cea mai putin profitabila mana deoarece se joaca in mod similar de cei mai multi.
In concluzie, care este cea mai profitabila mana, reciproc vorbind? Este AA? Cu siguranta nu. Mana care are cel mai mare potential reciproc trebuie sa fie mana care se joaca in cele mai diferite moduri. Trebuie sa fie undeva intre mainile la care rareori se da fold si mainile care rareori se joaca. Nu se da aproape niciodata fold cu AA in mana inainte de flop, deci asa putem sa ne dam seama ca nu este cea mai profitabila mana. Se pare ca cel mai greu de presupus este ca cea mai profitabila mana ar fi exact acea mana pentru care raspunsul variaza de la jucator la jucator. Aceasta inseamna ca orice raspuns dam, este doar o preocupare. Deci, ce naiba? Voi merge primul!
Mana de hold’em cu care cred ca am facut cel mai mare profit simetric pe parcursul anilor este Q-10. Aceasta este mana pe care cred ca am jucat-o cel mai diferit de adversarii mei adesea.
Pana aici am raspuns la intrebarea, “Ce este reciprocitatea?” In continuare voi raspunde la intrebarile “Unde o putem gasi si cum o putem incasa?” examinand cum se aplica reciprocitatea pe informatii, pozitii, bankroll, quitting, tilt si stiluri de pariere. Adu-ti tarnacopul si galeata pentru ca te voi invata sa sapi dupa aur in continuare!
“Secretul meu este ca pastrez secrete”
[ad#text_ads2]
Joc poker pentru nevoia de a cunoaste bazele acestui joc. Trebuie sa stiu ce gandesc adversarii mei. Trebuie sa gandesc ce simt ei. Si trebuie sa stiu ce carti joaca ei. In acelasi timp, ei trebuie sa stie cat mai putin posibil despre mine. Eu denumesc aceasta relatie ca fiind razboiul informatiei.
Razboiul de informatii in poker are loc pe doua fronturi – trimitand si primind. Pentru a-l castiga, trebuie sa trimiti mai putine informatii decat trimit adversarii cat timp primesti mai multe informatii decat primesc ei. Controland aceste diferente, poti controla cursul informatiilor. Aici trebuie sa sapi pentru aurul reciproc.
Pe internet,in pokerul online, razboiul informatiilor are loc pe un camp vast, facut din software-uri pentru statistici, cronometre, forumuri si multe altele. Poker-ul “non-internet” se joaca pe o masa, de aceea ea este numita “masa de poker”. Masa de poker vine intotdeauna cu gramezi de bani, sunete, mirosuri si povesti si este ca o orgie eterna a schimbului de informatii. Restul acestei sectiuni a articolului este despre reciprocitatea informatiilor la masa de poker.
MUSCHII
Corpul uman cred ca este ca un dispozitiv de comunicare ce foloseste muschii pentru a transmite informatiile. Nu este intotdeauna evident cine este responsabil de functionarea muschilor. Cateodata suntem noi, cateodata sunt ei. Cu cat putem sa mentinem controlul asupra muschilor nostri, cu atat avem mai mult control asupra reciprocitatea informatiilor.
FATA
Oamenii au de doua ori mai multi muschi faciali decat orice animal. Explicatia cea mai buna este ca la un anumit moment in trecut, cresterile in musculature fetei i-a facut pe stramosii nostri sa fie mai buni decat vecinii lor la “comunicarea silentioasa”. Cei care comunica foarte bine au un avantaj in ceea ce priveste supravietuirea, pariurile si acesta este un jackpot genetic.
Acum avem 40 de muschi faciali, antrenati toti sa transmita semnale silentioase, fara ca noi sa putem sa le oprim. Tot ce putem face este sa incercam sa vorbim incercand in acelasi timp sa ascundem atunci cand avem nevoie de ei de dragul echipei. In timpul unei maini de poker, creierul poate spune “La naiba!” si apoi, atunci cand fata este pe cale sa arate acelasi lucru, creierul ii va sopti repede fetei: “Asteapta! Nu misca niciun muschi!”
Si cand acest lucru se intampla, vedem “poker-face”. Fata de poker este o reactie instinctiva in situatiile in care creierul ii comanda corpului sa se opreasca din trimiterea de informatii. Aurul reciproc merge la oricine este mai buna la actionarea instinctiva pentru un anumit scop.
[ad#text_ads1]
MAINILE
Pentru ca un joc sa fie jucat, chip-urile si cartile trebuie sa se miste iar mainile oamenilor trebuie deasemenea sa se miste. Si acolo unde exista miscare, exista si informatii. Cateotada, o mica miscare a mainii imi va spune ceva. Cateodata poate sa imi spuna ceva modul in care manevreaza chipurile, modul in care spune “check”, cateodata poate fi aproape nimic, dar totdeauna exista ceva.
GURA
Noi avem la nivelul fetei si o “colectie” de muschi care transmit informatii folosind nu numai expresii, dar de asemenea si sunete. Si nu numai sunete vechi. Cuvinte. Propozitii. Informatii de cel mai inalt grad. Acestea sunt “aur” pentru cei care sapa dupa astfel de informatii atata timp cat nu exista reguli care cer ca muschii din dreptul gurii sa se miste in timpul jocului de poker. Ai dreptul sa pastrezi tacerea.
PROFESORII MEI
Nu pot sa spun ca este universal valabil faptul ca cei tacuti obtin un profit mai mare decat cei galagiosi. Nu pot sa va spun ca linistea invinge intotdeauna miscarea. Nu pot sa va spun ca mai putin inseamna intotdeauna mai mult. Insa pot sa va spun o povestioara.
Obisnuiam sa amestec chip-urile pana cand ma dureau mainile. Picioarele imi pulsau foarte tare. Am frecventat un cazinou pentru luni de zile, sau chiar ani si am vorbit atat de mult la masa incat devenisem comitet de primire, capitan la masa si translator, toate odata. Si cu aceasta miscare si cu tot acest vorbit eram inca capabil sa imi cumpar mancarea si hainele necesare din castigurile de la poker pentru ca eram inaintea adversarilor in razboiul informatiilor, datorita a ceea ce nu am facut si ce nu am zis.
Nu am aratat mainile. Nu am vorbit despre ele. Mi-am ascuns exaltarea si dezamagirea. Cand venea vorba de informatii, eram larg deschis la orice, exceptand jocul de poker. Am invatat sa joc asa deoarece oricand mergeam in Vegas in primii ani, aveam de a face cu doua tipuri de jucatori: cei carora le era frica si cei curajosi. In mod normal, dadeam mai multa atentie celor de care imi era frica. Cel mai remarcabil lucru pe care toti il aveau in comun era acest mod ciudat de a arata ca si cand nu le-ar pasa de nimic. Si m-au speriat cu acest lucru. De aceea i-am copiat si le-am invatat tertipurile. Si cu cat am facut mai mult ceea ce ei faceau, cu atat am realizat mai mult ca ceea ce am invatat de la profesorii mei a fost cum sa joc ceea ce eu numesc “A sasea strada.” (The sixth street.)
A SASEA STRADA
“A sasea strada” incepe atunci cand pariurile se opresc, cand toti joaca relaxat.
“A sasea strada” este atunci cand statuile devin fantani. In timp ce joci pe turn si pe river, jucatorii sunt nepasatori, facand ce pot ei mai bine dand cat mai putine informatii. Si apoi, de indata ce pariurile se opresc, corpurile lor incep sa se miste, transmitand informatii, sentimente si dezvaluind totodata si cartile lor. “A sasea strada” este atunci cand jucatorii lasa garda jos, ca si cum brusc ei considera ca sunt in siguranta sa dezvaluie secretele inamicului. E ca si cum ei nu ar sti ca razboiul continua.
In fluxul informatiilor, “a sasea strada” este un loc in care se poate gasi cu siguranta aurul.
[ad#text_ads2]
“POKERUL MAMA”
O lupta cu arme militare se termina cu cele mai mari bombe si cu cele mai puternice buncare. Razboiul informatiilor la poker are un concurs de arme, si daca cineva vrea sa considere acest concurs ca fiind real – ceea ce eu consider – cineva poate juca un tip de poker pe care eu il numesc “Poker mama” – si astfel joc si eu.
Pe dinafara, pokerul mama este fata de pokerul traditional, ce se mentine si pe parcursul celei de-a sasea strazi. In interior privind, pokerul mama nu se plange, nu blameaza si nu regreta. Pokerul mama este linistit. Este entuziast. Daca vrei sa joci numai acest tip de poker, trebuie sa il consideri ca fiind zero absolut, ca incetarea miscarii. Este cunoscut din teorie, intodeauna accesibil, inca de neatins.
Sau poti sa te gandesti la el ca fiind rezistenta si tacere.
Astazi, cand am jucat doar pentru profit, am jucat pokerul mama. Purtam o sapca de baseball, fara ochelari de soare si fara simboluri. Rareori am avut contact vizual. Nu am vorbit pana cand nu mi s-a vorbit, si nici chiar atunci nu am reactionat la intrebarile sau comentariile despre poker. Am descoperit ca atunci cand transmit mai putine informatii ma pot concentra mai bine pe joc. Si cand sunt concentrate pe joc, trimit mai putine informatii. Cand folosesc pokerul mama, ma lupt pentru aurul reciproc pe ambele fronturi ale razboiului de informatii.
