marca
de pe news in-Neagu Djuvara: Ziua Naţională a României trebuie să fie din nou pe10mai
de
, 01-12-2009 la 11:21 AM (1460 Afișări)
Nu găsesc că (1 decembrie - n.r.) a fost o alegere fericită" pentru Ziua Naţională a României, a declarat Neagu Djuvara agenţiei NewsIn. Istoricul consideră că data de 1 decembrie a fost o alegere cu "iz politic", pentru că persoanele aflate la conducerea României în ianuarie 1990, "care în fapt erau eşalonul doi al Partidului Comunist", s-au temut de ziua de 10 mai, considerată un simbol prea puternic al regalităţii.
Data de 10 mai, Ziua Naţională a României de dinaintea perioadei comuniste, are o triplă semnificaţie. În 1866, pe 10 mai, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen soseşte în Bucureşti şi depune jurământul în faţa Parlamentului. Pe 10 mai 1877, după ce cu o zi înainte Parlamentul dezbătuse problema, Carol I proclamă solemn independenţa absolută a României. 10 mai 1881 marchează ziua în care Carol I a fost încoronat ca Rege al României, iar România a fost ridicată la rangul de regat.
Pe lângă sărbătoarea Regatului României, 10 mai "e totuşi data când România, pentru prima oară, a devenit ţară independentă (...). Atunci am intrat noi în Europa", a spus istoricul. În plus, un atu al zilei de 10 mai este că se găseşe "într-un anotimp frumos, cea mai frumoasă perioadă din an în România, când pomii sunt în floare şi lumea are chef să danseze seara pe stradă", spune Djuvara. În schimb, "de 1 decembrie este dramatic, pentru că lumea îngheaţă pe stradă. Aţi văzut vreodată bucuria sărbătorii de 1 decembrie? Eu nu văd că se bucură nimeni", cometează istoricul.
Dacă Ziua Naţională ar fi fost pe 10 mai "era mult mai uşor să faci defilări frumoase, şi să se bucure populaţia în stradă", spune istoricul. Dar pe 1 decembrie "ar fi fost de ajuns să se facă discursuri politice, să se facă manifestări la televiziune şi la radio, să se vorbească în şcoli despre semnificaţia acestei mari adunări de la Alba Iulia, dar nu să fie ziua când ni se cere să dansăm în stradă, fiindcă nu e cazul".
Semnificaţia zilei de 1 decembrie nu este explicată în prezent în mod corect, în opinia istoricului. "Se spune că e data unirii tuturor românilor, ceea ce nu este adevărat. 1 decembrie 1918 e numai ziua când o parte din provinciile care nu făceau parte din Regatul României, adică Transilvania şi Banatul, au cerut, printr-o mare manifestare impresionantă de 100.000 de oameni la Alba Iulia, să se unească cu România", explică Neagu Djuvara. Abia mai târziu, pe 24 decembrie, Regele Ferdinand a semnat un decret prin care accepta propunerea ardelenilor şi bănăţenilor, alături de cea a bucovinenilor, făcută cu trei zile înainte, şi a basarabenilor, care data de şase luni. Astfel, "24 decembrie este momentul când, polticeşte, se face unirea tuturor românilor, iar nu 1 decembrie", conchide Djuvara.
Deşi admite că sărbătorirea zilei naţionale ar putea deranja minorităţile, şi în special minoritatea maghiară, istoricul spune că şi maghiarii ar putea să marcheze data de 1 decembrie, pentru că, în manifestul citit la adunarea de la Alba Iulia de episcopul bisericii unite Iuliu Hossu, "vor găsi tot ce le convine lor, anume angajamentul că minorităţile vor avea voie să se educe în limba lor, să fie judecate în limba lor, o grămadă de lucruri care, timp de 80 de ani, noi nu prea le-am acordat după cum făgăduisem atunci"
Mergi la profil
Marchează ca citit
